Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca
nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul,
cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa
il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte.
De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
- Doamna, dar sunt puse invels...
Intr-adevar,
erau puse gresit... Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata
cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul
pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte,
dar de data aceasta asa cum trebuia. Insa atunci baietelul a zis:
- Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!!
In
loc sa tipe la el "De ce nu mi-ai spus?", educatoarea si-a muscat buza
si inca o data s-a chinuit sã il descalte. Cand s-a terminat chinul
descaltatului, baietelul i-a spus:
- Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum
ea nu mai stia ce sa faca... Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa
stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.
Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca,
l-a intrebat:
- Si acum, unde iti sunt manusile? Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!
- Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield...
Mai multe despre noi puteti citi aici, aici si aici